GLORIOASA ÎNVIERE A MÂNTUITORULUI

Ierusalimul şi cei din împrejurimi auziseră minunea. Ucenicii, fariseii, saducheii, femeile din anturajul Domnului, Pilat şi soţia sa, soldaţii şi ofiţerii romani, cetăţenii oraşului au auzit iar unii au şi văzut minunea – Isus din Nazaret depăşise iar toate aşteptările, era viu, umbla printre ei. Care mai de care au reacţionat diferit, unii la ce le dicta inima, alţii conjunctura. Scenarii, minciuni, lacrimi, dorinţa de a vedea urmele piroanelor. Însă cei mai mulţi au crezut iar această putete a învierii i-a făcut să devină, abia de acum, urmaşii lui Isus Cristos. Cuvântul rostit de Mântuitorul s-a dovedit iar aşa după cum le zisese.

Imago Dei se reflectă plenar în Învierea Domnului pentru întreaga umanitate iar acest eveniment istoric ar trebui să fie sărbătoarea împlinirii, a bucuriei, speranţei, a înţelegerii din Scripturi, a cântului de mulţumire şi a glorificării lui Dumnezeu.  Pentru creştini acestea sunt coordonatele, dar pentru cei care încă mai caută, vor să fie siguri, care sunt dovezile, cum argumentăm Învierea Sa?

Creatorul nu este un Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii, căci pentru El toţi sunt vii, găsim scris în Lc 20,38. Învierea Fiului este un fapt istoric. Mai întâi gărzile romane au luat contact cu miracolul Învierii, mai apoi câteva din femeile credincioase care au fost mai mereu în anturajul Domnului şi au mers la mormânt, după tradiţiea evreiască.

Apoi apostolii Petru şi Ioan au văzut piatra dată la o parte. Pura poveste auzită în Ierusalim, în stânga şi dreapta, că ucenicii au furat trupul Domnului era numai lucrătura marilor preoţi, fapt relatat şi în Mt 28,12-15.

Isus din Nazaret se arată după Înviere şi discipolilor, inclusiv lui Toma, în duminicii de după evenimentul în dezbatere, după cum găsim scris în Mc16,14. Se va arăta şi celor şapte discipoli lângă marea Galileii, apoi apostolitor şi la peste 500 de fraţi, aşa după cum precizează 1 Cor 15, 6-7 şi acelora care au fost martorii oculari Înălţării sale – I. Mărtincă, Învierea lui Isus în scrierile Noului Testament.

O altă poveste ce s-a încercat a fi ridicată la rang de fapt istoric a fost scenariul potrivit căruia Isus Cristos nu a murit, El doar a fost leşinat şi aşa s-a produs învierea. De aici se ridică întrebarea, pentru ce înscenarea şi acceptarea suferinţei din partea lui Isus Cristos, dacă n-ar fi fost cine cu adevărat s-a demonstrat a fi?  

Învierea lui Isus din Nazaret este dovada că Mântuitorul nu a înviat numai pe alţii (despre care am scris în paginile anterioare) ci Dumnezeu L-a adus la viaţă dintre cei morţi, chiar pe Fiul Său pentru a adeveri că este persoană a Sfintei Treimi. Învierea este dovada că Isus Cristos nu doar a vorbit despre înviere, ci a este cheia acesteia, poarta veşniciei.  Învierea este dovada că Isus Cristos este Fiul lui Dumnezeu, cel promis, născut, răstignit, mort şi glorios înviat, Imago Dei.

După Învierea lui Cristos moartea se numeşte adormire sau somn, iar frica faţă de ea este defăimată. Există strălucire în Învierea Sa şi prin ea mai multe minuni s-au făcut omului iubitor de Dumnezeu: amăgirea dugurilor necurate, tercem cu vederea viaţa aceasta pământească şi odată nu vom fi mai prejos faţă de cei fără de trupuri, Biruitorul ne-a dăruit prin această înviere mântuire, toate El le-a făcut spre mântuirea noastră – Ioan Gură de Aur, Teofilact al Bulgariei, Epifanie al Ciprului, Grigorie de Nyssa, Sfinţii Părinţi despre moartea şi învierea Domnului.  

Învierea este dovada că adevăraţii creştini vor învia şi nu vor avea parte de moartea a doua şi la vremea potrivită aceştia vor avea trupuri de slavă, fără nimic omenesc, pământesc în componenţă. De altfel, nici nu ar avea cum să fie. Învierea Fiului este dovada că Dumnezeu chiar iubeşte întreaga omenire, o dragoste care nu se opreşte la cuvinte, promisiuni şi atenţionări, ci una unică, fără de asemănare şi jertfitoare.

Fragment din volumul IMAGO DEI, IMAGINEA SFINTEI TREIMI DE LA SCRIPTURI LA REŢELELE DE SOCIALIZARE DIN ROMÂNIA  de Cătălin Dupu

Textul poate fi preluat doar cu citarea sursei.

Învierea Lui

Doar Cerul știa ce-avea să vină

și ce schimbare atunci va fi

iar dintre-ai noștri, pământenii,

până și ucenicii

uitară vorbele Puterii rostite de Cel Sfânt

L-au dus într-un mormânt de nobil

crezând că moartea Îl va doborî pe veci

uitară, între lacrimi, ei sărmanii,

că Domnul este Viața

și nimeni nu trăiește fără El

Iar când a revenit în trup de slavă

Au înțeles îndată ce spunea,

Că-i bine a rămîne-n viață

Doar lângă El și Crucea Sa  

Acum toți știi-vor ce a fost pe vremuri

și câtă viață este-n Învierea Lui

Mărire Celui pururi Fiul

Unicului Dumnezeu. 

de Cătălin Dupu

Textul poate fi preluat doar cu citarea sursei.

De ce Lumina este unul din simbolurile Învierii?

Astăzi răspund lui B.N. la întrebarea De ce Lumina este unul din simbolurile Învierii?

Lumina este unul dintre cele mai cunoscute şi răsândite simboluri ale Învierii lui Isus Cristos.

Lumina pune accentul pe separarea de întuneric, de ce tot ce este împotriva Domnului, protrivit cu Geneza 1, 4: Dumnezeu a despartit lumina de intuneric.

Esenţial este a înţelege şi acest text: Isus le-a vorbit din nou si a zis: “Eu sunt Lumina lumii; cine Ma urmeaza pe Mine nu va umbla in intuneric, ci va avea lumina vietii – Ioan 8, 12.

Lumina este şi o invitaţie: Dar daca umblam in lumina, dupa cum El insusi este in lumina, avem partasie unii cu altii; si sangele lui Isus Cristos, Fiul Lui, ne curata de orice pacat – 1 Ioan 1,7.

Lumina Aceasta subliniază din natura divină: Vestea, pe care am auzit-o de la El si pe care v-o propovaduim, este ca Dumnezeu e lumina, si in El nu este intuneric – 1 Ioan 1,5

Lumina Învierii aminteşte din rolul acesteia: lumina care sa lumineze Neamurile si slava poporului Tau, Israel”  – Luca 2,32

Lumina Învierii avertizează: Caci nu este nimic ascuns care nu va fi descoperit si nimic tainuit care nu va iesi la lumina – Marcu 4,22.

Lumina ne aminteşte un alt lucru exraordinar şi este legat de Rai: Acolo nu va mai fi noapte. Si nu vor mai avea trebuinta nici de lampa, nici de lumina soarelui, pentru ca Domnul Dumnezeu ii va lumina. Si vor imparati in vecii vecilor – Apocalipsa 22,5.

Este necesar să nu rămânem la simbol, ci să trăim Lumina.

Lumina Lui trezească lumea

Lumina Lui trezească lumea,

e atâta întuneric lângă noi

şi cei merg la pas în toi,

cred că se scaldă în baie de iubire

Lumina Lui trezească lumea,

e atât de bine să nu bâjbâim,

fugim în cele colţuri poate mâine

vom da întâmplător de elixirul veşniciei

Lumina Lui trezească lumea

şi Domnul ne îndeamnă şi pe noi,

să fim măcar o licărire de speranţă,

pe Terra năucită de ce-i rău

Lumina Lui trezească lumea,

acum cât încă mai e timp,

cât uşa Cerului e larg deschisă

din lemnul sângerând al unicei Jertfiri.

de Cătălin Dupu

Textul poate fi preluat doar cu citarea sursei.

DRAGOSTE CRUCIFICATA ŞI IMAGO DEI

Răstignirea crudă a lui Isus Cristos oferă omului posibilitatea de a reintra în relație cu Dumnezeu, înseamnă noi confirmări despre cine este Domnul, este garanția naturii Sale divine, împlinirea profețiilor, dovada că El este Fiul lui Dumnezeu, cel promis. Răstignirea Domnului reprezintă unul dintre cele mai însemnate episoade din activitatea mesianică, aceasta fiind jertfa supremă prin care Fiul întrupat ia aspura Lui toate păcatele omenirii.

Dumnezeu universului mântuieşte fără părtinire, pentru că toate îi aparţin; astfel că noi afirmăm că totul a fost recapitulat în Cristos – Ciril al Alexandriei, Matei, Marcu, Luca și Ioan au consacrat acestui eveniment spații considerabile în scrierile lor.

La Golgota avem pe Isus Cristos, Logos dătător de viață și imaginea Dumnezeului ce se jertfește, cu siguranță unul dintre cele mai complexe evenimente din istoria omenirii. În timp ce puterile trupești ale lui Isus Cristos scad considerabil, El rostește șapte expresii, pe care le vom analiza din prisma cercetării noastre.

Prima expresie, precizată în Lc 23, 34, este un strigăt de iertare către Tatăl ceresc pentru oamenii care până și în acel moment săvârșeau păcat dar cuvintele sunt și o chemare la manifestarea Dragostei lui Dumnezeu față de ființa umană.  De subliniat că, deși El ar fi putut reacționa la cuvintele grele adresate până acum și chiar la cruce, Fiul Omului nu reacționează astfel, în felul lumii, ci în felul Mântuitorului.

Mai apoi, Domnul rostește o expresie izbăvitoare, adresându-se unui tâlhar care își recunoaște păcatul; în Lc 23, 43 Isus Cristos îi promite cricificatului că în acea zi va fi cu El în rai. În acest neașteptat dialog, Isus din Nazaret ne face conștienți de mai multe aspecte: El este Imago Christi şi are puterea de a ierta, va trece din viață la moarte;  atestă existența raiului și a faptului că acolo există viață. Prin răspunsul categoric oferit de Fiul, Isus face dovada conștienței de sine, că El nu este doar Învățătorul, ci Mântuitorul, Mielul lui Dumnezeu.

Un strigăt cât o lume-ntreagă, un tunet al durerii, al tuturor păcatelor, este acesta: Dumnezeul Meu, de ce m-ai părăsit, din Mt 27, 46 și Mc 15,34, expresie care ne prezintă pe Isus Cristos luptându-se cu deznădejdea, în fața morții cumplite, și în același timp, observăm relația pe care El o are cu Creatorul – acestuia i se adresează cu Dumnezeul meu.  

Isus Domnul face lucrări pe care numai Dumnezeu le poate face: El iară păcatele, dă viaţă spirituală oricui doreşte, El îi va învia pe cei morţi, a înviat pe alţii, şi tot Mesia îi va judeca pe toţi oamenii – C. C. Ryrie, Teologie elementară. Urmează cuvintele unei reacții de așteptat într-un astfel de moment al neputinței – Mesia spune că-i este sete, potrivit cu In 19,28, expresie rugătoare care ilustrează cumplita durere îndurată de Fiul Omului acolo la Calvar.  

Fragment din volumul Imago Dei de Cătălin Dupu

Textul poate fi preluat doar cu citarea sursei.

DRAGOSTE CRUCIFICATA este o lucrare document, de 100 pagini – A4, cu 70 de personaje. Piesa de teatru prezinta ultimile 9 zile din viata lui Isus Cristos. Impresionanta piesa se poate juca si pe tablouri, gen Floriile, Rastignirea, Invierea…

Actorii Adrian Pintea, Horatiu Malaele, Ileana Cernat, Cove, etc au jucat in dramatizarea radio, in regia subsemnatului.

Ziarul Adevarul a scris despre aceasta.

Serialul radiofonic DRAGOSTE CRUCIFICATA a fost difuzat de mai multe ori la statiile RVE.

Marele Subiect

Pornind de la cartea Geneza, vom evidenţia diversele forme prin care chipul divin se lasă descoperit, în manifestările Sfintei Treimi, analizând numele lui Dumnezeu şi însemnătatea acestora în descifrarea revelaţiei cereşti, ca mai apoi să evidenţiem rolul Duhului Sfânt şi perfecţiunile divine în procesul spiritual de cunoaştere a Trinităţii.

            Chipul lui Dumnezeu nu este singular decât în esență. Divinitatea s-a manifestat, o face şi va acţiona sub diverse forme, aceasta datorită naturii sale fără de asemănare. Însăşi existența Sfintei Treimi demonstrează principiul.

            Păşim în lumea spirituală cu Marele Subiect, cu Misterul Misterelor, cu desluşirea a ceea ce este Suveranul Universului, Domnul Dumnezeu. Desluşim Imaginea Sa, de nepătruns în întregime, într-un proces treptat, prin Voia Sa, descoperind acţiunile Sale, apariţiile, cele vorbite,  reacţiile, înţelegând şi luând aminte la Numele celui ce este. Înţelegem bogăţia Caracterului Său şi pe baza mărturisirilor venite din alte surse decât cele rostite sau poruncite de Domnul.

            Tocmai de aceea nu putem înţelege Diversitatea Imaginii Divine fără a cunoaşte modul în care Dumnezeu S-a revelat omului. Însuşi Creatorul este Sursa cunoaşterii noastre despre El. Dumnezeu se descoperă în Cuvântul scris, tălmăcit mai apoi de sfinţii părinţi; natura  – creaţia – deşi dezvăluie anumite lucruri despre Creator este limitată; Mintea omenească – uneori genială, alteori din contră, are şi neputinţe; experienţa religioasă nu poate fi lută ca sursă a cunoaşterii Divinităţii decât dacă se încadrează în învăţătura Scripturii.

            Aşadar, cunoaştem pe Dumnezeu prin Cuvântul scris, apoi Logosul Întrupat, manifestarea Duhului Sfânt şi viaţa Bisericii, toate acestea fiind Imagini ale Dumnezeirii, menite să ajute pe cel creat în a-L descoperi treptat şi variat pe Cel ce este viu în vecii vecilor.   

            În paginile de faţă, când termenii imago sau imagine se află în directă legătură cu Divinitatea, ne vom referi la aceştia ca o reflectare senzorială a Sfintei Treimi, deoarece aceasta este obţinută prin senzaţii, percepţii şi reprezentări, după cum ni se prezintă Dumnezeu din vechime până în actualul moment al istoriei.

din IMAGO DEI, IMAGINEA SFINTEI TREIMI DE LA SCRIPTURI LA REŢELELE DE SOCIALIZARE DIN ROMÂNIA de Dr. Cătălin Dupu

Imago Dei, the Image of the Holy Trinity, from the Scriptures to Romanian Social Media

In Imago Dei, the Image of the Holy Trinity, from the Scriptures to Romanian Social Media, we analyze the impact of the divine image on the human being, starting from the sacred texts and stopping at the virtual pages from the Romanian digital perimeter. We believe that even today, the manifestation of Imago Dei means the transformation of society, brings real change in human character and metamorphoses interpersonal communica-tion in the Person of the Savior.

How was God perceived until the incarnation of the Son? The divinity had been revealed to man in various forms, images, the ways of representation being known depending on the location, the human being with whom he would interact and, above all, the purpose and sovereign plan of God.

Fragment from Imago Dei, the Image of the Holy Trinity, from the Scriptures to Romanian Social Media by Catalin Dupu

Edited in 2020, 282 pag, A4, ebook.

REALITATEA VEŞNICIEI

realitatea v

Istoriile de orice fel nasc inca din copilarie in mintea noastra imagini inflacarate, eroi, pamanturi, victorii si comori. Printre ele aflam ca exista Paradisul… De la mama, de la tata, de la un bunic povestitor sau o bunicuţa ce toarce, ori e conectata la net, auzim de acel loc… Raiul. Ce ni se spune de la prima prezentare? “Acolo e Imparaţia lui Dumnezeu”. Anii trec fara de voia noastra iar la unii Paradisul intra intr-o zona intitulata “Nu neaparat necesar”. Complexitatea traiului modern si angoasele rasarite mai ceva ca papadiile aduc impreuna poezia si Paradisul. O categorie de oameni accepta Raiul doar ca pe o interesanta poveste pusa uneori si in vesruri inspirate. Pacat. Pentru ei Viaţa Vesnica e numai un poem, e un basm, e o “copilarie”. Desi demonstraţiile biblice afirma cu totul si cu totul altceva.

Unii din cei care savureaza nocturn romanele SF ori cred ca le-au citit afirma ca “Paradisul ţine de lumea intortocheata a literaturii cu roboţi, galaxii abia descoperite si Razboiul stelelor.” Fara dovezi, doar ca da interesant, ei imbraţaseaza cu ardoare aceasta speculaţie dar omului cand ii e foame vrea mancare nu o “speculaţie” de supa.

Lumea S-F-ului, la unii a adus dezvoltarea imaginaţiei, iar la alţii pendularea in alte constelaţii, sfarsita in internari rapide la spitale de boli nervoase.

“Cei slabi de ingeri au nevoie de astfel de povesti; ii ajuta” spun prin pieţe mai pline sau mai saracacioase diferite voci nefondate, incoerente. Expresia “frica de Domnul” nu e legata de “slabi de ingeri” nici in literatura, nici in Biblie.

In Faptele Apostolilor 8:22 scrie: “Pocaieste-te, deci, de aceasta rautate a ta, si roaga-te Domnului sa ţi se ierte gandul acesta al inimii tale, daca este cu putinţa”.

Chestiunea cu “cei slabi de ingeri” este o luvitura sub centura a lumii crestine, punand-o in inferioritate verbal, uitand de faptul ca Tatal Universului e Domnul Dumnezeu.

Chiar daca Paradisul a fost cantat si descris in literatura mestesugit sau dupa posibilitaţi, Imparaţia Domnului este o realitate covarsitoare.

In istoria omenirii, inca de la primele forme de “inchinare” omul si-a pregatit cele necesare, credea el, pentru viaţa de dincolo de moarte. Doar un simplu exemplu, pentru ca analiza are volume deja tiparite, descoperirile din piramidele faraonilor cu “bagaje” gata facute pentru “nemurire”.

In Eclesiastul 3:11 este scris: “Orice lucru El il face frumos la vremea lui; a pus in inima lor chiar si gandul vesniciei, macarca omul nu poate cuprinde, de la inceput pana la sfarsit, lucrarea pe care a facut-o Dumnezeu.”

Isus Hristos este Calea spre Paradis. Chiar daca sunt afirmaţii si contra, Biblia o demostreaza si Domnul o atesta.

“Isus i-a zis: „Eu Sunt calea, adevarul si viaţa. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine.” Ioan 14.6

Isus Hristos este Fiul lui Dumnezeu, Este “Invierea si viaţa” dar fara o relaţie si o rugaciune spre iertarea de pacate Paradisul ramine doar un vis frumos.

In 2004, Alex Kevin, un baiat de 6 ani, si tatal sau Malarkey au suferit un oribil accident de masina. “Cred ca Alex a plecat sa fie cu Isus,” i-a spus un prieten tatalui.

Dupa doua luni Alex s-a trezit din coma, cu o poveste incredibila de impartasit! In America a aparut cartea “Baiatul care s-a intors din Ceruri” in care el povesteste despre evenimentele de la locul accidentului, din spital si cat timp a fost inconstient. Se istoriseste despre ingerii care l-au luat spre Porţile Cerului, de o muzica nepamanteasca si, cel mai uimitor dintre toate, de o intalnire cu Isus Hristos… In urma accidentului, Alex a ramas paralizat.

“In casa Tatalui Meu Sunt multe locasuri. Daca n-ar fi asa, v-as fi spus. Eu Ma duc sa va pregatesc un loc. Si dupa ce Ma voi duce si va voi pregati un loc, Ma voi intoarce si va voi lua cu Mine, ca acolo unde Sunt Eu, sa fiţi si voi.” Ioan 14: 2-3

Destinaţia credinciosului este Raiul lui Dumnezeu. Descrierile spectaculoase din cartea Apocalipsa dovedesc si ele minunaţia Lucrarii lui Dumnezeu. Noua nu ne ramene decat sa credem, sa vestim, sa propovaduim si sa privim spre Paradis prin Crucea Domnului Isus Hristos.

Ratarea vieţii vesnice inseamna adevarata moarte.

de dr. CATALIN DUPU

IMAGO DEI, IMAGINEA SFINTEI TREIMI DE LA SCRIPTURI LA REŢELELE DE SOCIALIZARE DIN ROMÂNIA

În Imago Dei, imaginea Sfintei Treimi, de la Scripturi la reţelele de socializare ne propunem a analiza impactul imaginii divine asupra fiinţei umane, pornind de la textele sacre şi oprindu-ne la paginile virtuale din perimetrul digital românesc. Avem credinţa că şi astăzi, manifestarea Imago Dei  înseamnă transformarea societății, aduce schimbarea reală a caracterului uman și metamorfozează comunicarea interumană.Lucrarea este o analiză a vieţii lui Isus Cristos – Imago Dei, comunicând aspectele ce ţin de modalităţile în care Imago Dei ni se descoperă în Persoana Mântuitorului. Cum era perceput Dumnezeu până la întruparea Fiului? Divinitatea se revelase omului în diferite forme, imagini, modalităţile de reprezentare fiind cunoscute în funcţie de locaţie, fiinţa umană cu care avea să interacţioneze şi, primordial, scopul şi planul suveran al lui Dumnezeu.Noua Media în relaţie cu Imago Dei. Noua Media – denumire care înglobează toate formele media ce relaționează exclusiv cu computerele, telefoanele inteligente, tabletele electronice și alte elemente ce țin de noua tehnologie digitală. Azi radical se schimbă şi variantele de a comunica mesajul Imago Dei, de aceea propunem în continuare zece modalităţi de a transmite relevant şi fondat Logosul în universul virtual.   

Universul on-line se împarte în diverse spaţii virtuale, mijloace rapide, consistente în informaţie şi eficiente în comunicarea digitală. Dintre acestea, pe lângă platformele reţelelor de socializare şi aplicaţiile digitale, mai fac parte clasicul site electronic şi blogul, asupra cărora se va opri analiza noastră în raport cu mesajul creştin.

Spaţiul digital a creat omului o lume paralelă, o lume a refugiului, a informaţiei, a imaginii, a căutării de răspunsuri, unele esenţiale. Astăzi cuvântul tehnologie este detronat de expresia era digitală, aproape totul fiind la o atingere de aplicaţie distanţă. Comunicarea digitală şi implicit cultura din mediul virtual influenţează radical vieţile noastre.

În vederea comunicării relevante a mesajului Imago Dei în domeniul Noua Media, celor dispuşi din mediul Bisericii le sunt necesare mai multe abilităţi, pregătirea corespunzătoare şi o echipă deschisă spre împlinirea acestui proiect, ce poate avea un impact neaşteptat, de aceea ultima parte a cercetării va evidenţia calităţile necesare comunicatorului în virtual pentru a transmite mesajul Imago Dei într-un mod relevant, biblic şi modern.  

Text din IMAGO DEI, IMAGINEA SFINTEI TREIMI DE LA SCRIPTURI LA REŢELELE DE SOCIALIZARE DIN ROMÂNIA de Cătălin Dupu

Poate fi preluat doar cu citarea sursei.