Ochi stralucitori

  La Brăila mă aflam cu echipa de producţie a filmului Samson şi Eva, unde turnam un episod petrecut într-o fabrică. Pentru rolul colegului sudor, am găsit un tânăr foarte potrivit şi lucrurile mergeau foarte bine, până când cameramanul a oprit filmarea, spunâdu-i de mai multe ori, interpretului… să nu mai râdă!        Mă uit la tânăr şi nu văd niciun zâmbet. Iar filmăm, iar se opreşte… Nu mai râde!  Iar mă uit şi iar nimic. Îi spun celui de la cameră, să meargă mai departe cu filmarea, pentru că este bine şi aşa, chiar dacă ar avea un zâmbet schiţat pe faţă.     

Seara, după toată munca depusă, discutam cu producătorul şi ne spune istoria… sudorului din film.  Băiatul nu îşi cunoaşte părinţii, doarme într-o cameră din mansarda bisericii, nu are serviciu, ci doar ajută şi el la atelier, manâncă te miri ce, a venit la biserică de bună voie, a cerut să fie membru şi cu toate acestea… zâmbeşte…       

Ne-am uitat mai târziu la montaj la acele imagini şi tânărul nu zâmbea, dar avea pe faţă o strălucire aparte, liniştitoare, parcă din altă lume. Îi mulţumim pentru rol şi pentru strălucirea din atelierul de lucru.      Ce să însemne aceasta? Este speranţa şi manifestarea ei, că Bunul Dumnezeu se îngrijeşte cel mai bine, de toate! Deşi spunem că avem speranţă, uneori nu o manifestăm, sau chipurile, nu găsim motive… Interpretul sudorului avea motive de bucurie interioară. Nu râdea în hohote dar interiorul se manifesta.     

După ce i-a dus în casă, le-a pus masa şi s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu. Faptele 16:34  

din volumul Iubire si lumina

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s